2 zile NEimportante

Cu ocazia zilei mondiale a diabetului, 14 noiembrie, nu am scris nimic….Imi pare rau ca am refuzat invitatiile, dar sunt fara cuvinte.
In vinerile precedente, se purta ceva albastru. Nu am purtat nimic, pentru ca nu am nimic albastru.
Trebuia sa particip la un schimb de felicitari, dar ce sa am eu de zis unei persoane, care e mai fericita, ingrijita si bagata in seama de statul in care traieste? In mod sigur, ea va avea parte de urarea mea, dar eu nu as avea niciodata parte de urarea ei…un tratament vindecator.
Sunt atatea metode de tratament ale diabetului sau de imbunatatire a vietii, dar la care nu am acces. Nici daca as avea bani, nu as putea sa beneficiez de ele, pt ca ma impiedica statul! Si acum ajung la cealalta zi:

Cu ocazia zilei nationale a Romaniei, as avea ceva de zis, dar nu pot sa reproduc gandurile mele aici.
Ma enerveaza cei care ureaza La multi ani romane, Romania te iubesc, imi iubesc tara, etc. pentru ca mi se par ipocriti (sunt tocmai cei care se vaita ca n-au bani niciodata, vor sa plece afara).
Ma enerveaza si cei care zic fuck you Romania, tara de rahat, tara de hoti si corupti, etc. pentru ca tocmai ei sunt aceia care au afaceri prospere, joburi bine platite, o familie sanatoasa, o casa nou mobilata.

Mai bine tac, pt ca “am impresia” ca nu m-am trezit bine dispusa.

Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.